„First you win the argument, then you win the vote”.
Așa obișnuia să spună Margaret Thatcher, într-o epocă obișnuită cu pluralismul interpretărilor și diversitatea ideilor.
Originile grecești ale democrației ne amintesc marile dezbateri din Areopag. Și apostolul Pavel a vizitat centrul orașului Atena unde a fost ascultat și unde a făcut ucenici. Astăzi, mă tem, există mai puțină libertate-n presa americană decât în cultura elină, deschisă spre dialogul cu reprezentanții iudaismului în chiar primul veac după Hristos.
Tradiția romană a jurisprudenței prevedea ascultarea argumentelor pro și contra. Procurorul trebuie să înfrunte argumentele avocatului. Nu există justiție fără o corectă măsurare a greutății argumentelor. A face niște afirmații fără acoperire nu reprezintă decât un început de calomnie. Nu întâmplător latinii foloseau formula: audiatur et altera pars.
Din păcate, Stânga nu acceptă premisa de lucru a culturii apusene. Tot ce-și doresc marxiștii este un consens impus cu forța. Putem vorbi, așadar, despre banalitatea răului impus de corectitudinea politică. Pentru numeroși oameni spălați pe creier, a fi conservator înseamnă să adopți perspectiva lui homo sapiens neanderthalensis. Orice persoană de culoare este acceptată-n spațiul public, orice homosexual este apreciat într-o corporație, orice politician de origine latino primește timp de emisie, însă cu o singură condiție: să nu susțină perspectiva creștină asupra lumii.
Îmi vine-n minte, acum, atitudinea presei față de economistul afro-american Thomas Sowell sau critica la adresa antreprenorului Peter Thiel.
Filozoful Nassim Nicholas Taleb folosește uneori expresia „IYI” („Intellectual, yet Idiot”) pentru a se referi la situația din universitățile americane. E greu să nu-i dai dreptate. Infantilismul studenților de la Emory University a atins cote uluitoare când cineva, probabil un tânăr anonim, a scris cu creta pe trotuar „Trump 2016”.
O mână de progresiști indignați i-au scris rectorului Universității plângându-se că spațiului lor sigur („safe space”) a fost invadat. Oficialii Universității și-au cerut imediat scuze, oferind celor deranjați ore gratuite de consiliere psihologică. După victoria lui Trump în 2016, unele campusuri universitare au oferit studenților „traumatizați” sesiuni de aromaterapie. Mi se pare penibil că niște adulți „educați” au un asemenea comportament.
Epoca rațiunii despre care vorbeau iluminiștii este în declin.
Enunțul descriptiv e înlocuit cu denunțul depreciativ. Limbajul inflamatoriu, exagerat, senzațional înlocuiește analiza rece, obiectivă a politicilor aflate în competiție. Nu mai sunt relevante argumentele econometrice în favoarea drasticei reduceri a fiscalității. Nu mai contează costurile sociale de integrare a milioane de imigranți veniți slab pregătiți din Africa sau America latină. E irelevant beneficiul social pe care-l aduce creștinismul într-o lume cu moravuri îndoielnice. Tot ceea ce dorește Stânga radicală este să distrugă vechea ordine a lumii occidentale.
De aceea, atunci când argumentele unui adversar sunt imbatabile, progresiștii vor recurge la atacul ad hominem.
Este ca și cum un păcătos n-ar avea voie să laude virtuțile sfințeniei sau un surd din naștere n-ar putea pricepe, prin deducție pură, efectul nociv al zgomotului asupra sistemului nervos.
Da, admit că uneori și Dreapta este virulentă. Totuși, cred că pot să resping prin argumente teoriile lui Hillary Clinton, pentru a conchide că doamna Hillary Clinton joacă un rol toxic în politica americană. Drumul invers, care pleacă de la slăbiciunile personajului pentru a demonstra falsitatea ideilor sale, e ilegitim.
Nu mi se pare un argument ad hominem nici prezentarea lui Joe Biden drept bătrân senil, cu severe limitări de ordin cognitiv.
Din păcate, contra-argumentele de ordin științific n-au fost acceptate nici în perioada pandemiei. Au fost medici care au spus că Ivermectina poate fi un medicament anti-viral util. Toți cei care n-au acceptat discursul oficial s-au trezit marginalizați.
Până la urmă, rațiunea ar trebui să prevaleze.
Trebuie să ne întoarcem înapoi la argument.
