N-am să uit niciodată emoția trăită deasupra orașului Chicago, atunci când am aterizat pentru prima oară pe un tărâm american. Înainte de-a atinge roțile de pista aeroportului internațional, avionul a făcut un detur deasupra lacului Michigan, pasagerii având șansa să întrevadă printre nori amețitoarele înălțimi ale metropolei.
Aveam să aflu mai târziu, din cărțile de istorie, că primii locuitori ai acestor meleaguri aspre și reci fuseseră indienii. Creștinarea triburilor autohtone a fost dificilă. Până la revoluția industrială a secolului XX, băștinașii se specializau în comerțul cu blănuri și textile. Reprezentanții WASP au adus pe piață pistoalele și faimoasa băutură whiskey, un alcool tare care a și făcut ravagii printre multe familii.
După anul 1834, o bună parte din indienii se mută în afara orașului Chicago, lăsând loc transformărilor urbanistice recunoscute azi în întreaga lume. The Home Insurance Building a fost prima clădire skyscraper din lume, fiind construită între anii 1884-1885. Cu o înălțime de 42 de metri și zece etaje, acest imens bloc de sticlă și piatră a fost o primă dovadă a spiritului ingineresc pe care americanii l-au adus în lume. Nu întâmplător, Petre Țuțea i-a numit lăcătuși cosmici…
Când am ieșit din aeroport, am luat un taxi și l-am rugat pe șoferul somalez să-mi arate centrul orașului. Priveam și mă lăsam vrăjit de marile înălțimi. Modelată în stil italian, clădirea Delaware mi-a captat atenția, făcându-mă să iubesc modernismul arhitectonic, fără să trădez tradiționalismul convingerilor mele morale. Am petrecut minute bune, țin minte și acum, admirând o altă bijuterie urbană: Rookery. M-a fascinat faimosul design eclectic, adică împletitura de stiluri: maur, bizantin, venețian și romantic.
Mai târziu, aflând povestea profesorilor Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, aveam să aflu că orașul Chicago era și un centru academic formidabil. Americii nu i-a lipsit niciodată componenta creștină, dovadă în acest sens fiind activitatea teologului D. L. Moody (căruia i-a fost dedicat, mai târziu, activitatea unui Institut biblic).
Pe urmele marilor lideri spirituali au pășit și pastori români precum domnul Cristian Ionescu sau predicatorul Luigi Mițoi: oameni integri, bărbați credincioși, temători de Dumnezeu.
N-aș dori să uit numele tinerei Laura Bretan, o artistă pasionată de partiturile religioase, dar și registrele clasice, ale muzicii universale. Această privighetoare a bisericii lui Hristos aduce pretutindeni laudă lui Dumnezeu prin talentul cu care a fost înzestrată.
În sfârșit, aș mai evoca o personalitate distinsă prin umor, spirit profetic și adâncime teologică. Ctitor de biserici pe timpul regimului ceaușist, poet și prozator de talent, Petrică Lascău mi-a devenit prieten. Mă bucur să știu c-a fost apreciat de un titan precum Ioan Alexandru: …acest fecior de țărani cât munții, biciuit de flacăra teologiei, pe care Dumnezeul cel viu l-a smuls și l-a asvârlit ca pe Iona în pântecul chitului exilului pustiitor…
Și eu am asumat experiența înstrăinării de țară. Deși tânăr, preocupat să-mi rezolv mai întâi urgențele materiale, am priceput că America îmi va fi noua casă. Nu sunt un om obișnuit să stea.
Mereu pe fugă, am descoperit modalități simple prin care să fac primii bani. Mi-am dat seama că ploile, ninsoarea și carosabilul îmbibat de sare distrugeau rapid caroseria automobilelor din Chicago. Am decis, așadar, să cumpăr mașini aflate într-o perfectă condiție, protejate de clima zonelor mai uscate ale Americii, și să le vând într-o metropolă cu mulți oameni bogați. Comerțul m-a făcut să devin un tip flexibil. Acum cunoscut genii sclipitoare, dar și inși retardați. Am stat de vorbă cu est-europeni, mexicani, africani, vietnamezi, catolici și ortodocși, credincioși sau atei, deci cu toți locuitorii Turnului Babel. Am înțeles că Dumnezeu îmi cere să-i respect și să-i iubesc pe toți.
Coloratura țării mele adoptive nu înceta să mă uimească. Știam că români foarte înzestrați, de la ofițerul George Pomuț (implicat în achiziționarea statului Alaska), teologul Valerian Trifa (persecutat de comuniști), episcopul Louis Vasile Pușcaș (fugărit de bolșevici pentru convingerile sale greco-catolice) sau biologul George Emil Palade (laureat al Premiului Nobel) până la inegalabila Nadia Comaneci, omul de afaceri John Rakolta Jr., profesorul Virgil Nemoianu, soprana Angela Gheorghiu sau inginerul Bogdan Marcu (implicat în construcția reactoarelor SpaceX), au ales să trăiască-n patria tuturor posibilităților.
Ce am aflat mult mai târziu a fost destinul tragic al ucenicului lui Mircea Eliade, ucis mișelește în cabina toaletei pentru bărbați din faimoasa Divinity School de la Chicago.
Cine l-a ucis, oare, pe Ioan Petru Culianu la 20 mai 1991? Discipolul și urmașul intelectual a profesorului de la catedra Istoria religiilor de la Chicago se jucase cu focul, tatonând zona magică a experiențelor supranaturale. Vorbitor fluent a șase limbi străine, erudit harnic și profund, Culianu a prevestit căderea comunismului și, după moartea mentorului, s-a delimitat brutal de angajamentul politic pro-legionar al tânărului Mircea Eliade. Obișnuia să le spună studenților: totul e un joc al minții. A fost descoperit de FBI având un glonț descărcat în cap… Să fi fost o răzbunare a regimului Iliescu?
